Clinica Biovet angajeaza medic veterinar si tehnician veterinar

Clinica veterinara Biovet angajeaza medic veterinar cu experienta minim 2 ani. Urmatoarele specializari: medicina interna, cardiologie, neurologie, constituie un avantaj pentru medicul aplicant.

Oferim un cadru de lucru profesionist alaturi de o echipa de medici formata in a raspunde si celor mai exigente provocari ale medicinei veterinare.

Persoanele care doresc sa aplice sunt rugate sa trimita un CV la adresa de mail : resurse.umane@biovet-impex.ro

Persoana de contact: Lucian Botezatu

Telefon: 0746.768.173


Clinica veterinara Biovet angajeaza urgent un tehnician veterinar. Dorim angajarea unei persoane cu experienta in domeniul animalelor de companie, dar nu excludem in cadrul procesului de recrutare si selectie si persoanele fara experienta aflate la inceput de drum in medicina veterinara (studenti an 3-4-5).

Dorim o persoana serioasa, capabila sa inteleaga importanta muncii depuse, o persoana organizata, obisnuita sa execute manoperele cerute la un nivel cat mai ridicat de calitate.

Persoanele interesate sunt rugate sa trimita CV la adresa : resurse.umane@biovet-impex.ro

Persoana de contact: Lucian Botezatu

Telefon: 0746.768.173

Avantajele tehnicii radiologice digitale in medicina veterinara

Tehnica de radiologie digitala prezinta o multitudine de avantaje fata de radiologia clasica, dintre care, cea mai importanta o reprezinta calitatea imaginii radiologice. Imaginea radiologica obtinuta are rezolutie foarte mare si poate sa fie prelucrata foarte usor astfel incat valoarea diagnostica este maxima.

Avantajele investigatiei radiologice digitale:

  • Calitatea superioara a imaginilor obtinute si posibilitatea de a evalua zone greu de examinat pana la aceasta tehnica, respectiv craniul sau organele cavitare;
  • Posibilitatea prelucrarii imaginilor in vederea cresterii acuratetii diagnosticarii;
  • Imaginea radiologica poate sa fie inregistrata pe un CD / DVD, poate sa fie trimisa prin email, astfel inca este mult mai usor sa trimitem investigatiile radiodiagnostice medicului curant;
  • Toate investigatiile radiologice ale unui pacient pot sa fie arhivate, astfel incat intotdeauna exista posibilitatea compararii aspectelor radiografice, avantaj important in special in evaluarea raspunsului posttratament sau postoperator. Pacientul nu va mai trebui sa revina la control cu toate radiografiile anterioare, datorita posibilitatii de arhivare a imaginilor radiografice;
  • Imaginea este transmisa imediat in computerul atasat sistemului radiologic digital, fiind vizualizate astfel de medicul radiolog care poate sa recomande sau nu alte incidente suplimentare, in functie de aspectul radiografic, cu eficienta maxima si cu un timp scurt de examinare.
  • Softul veterinar care insoteste sistemul digital permite masuratori complexe precum: masurarea lungimii oaselor in vederea realizarii osteosintezelor cu diverse implanturi metalice, masurarea indicilor pentru evaluarea gradului displaziei de sold sau masuratorilor necesare in operatia rupturii de ligament la caine prin diferite tehnici.

Dr. Georgian Bobe
Medic veterinar
Coordonator Clinica Veterinara Biovet

Megaesofagul sau dilatatia esofagului

Esofagul este organul (asemanator unui tub) prin care alimentele si apa sunt transportate de la gat la stomac. Atunci cand apare dilatatia esofagiana (megaesofagul) tot drumul pana la stomac devine dificil, iar alimentele pot fi regurgitate. Acest lucru se intampla datorita reducerii motilitatii (miscarilor de reflex) ale esofagului.

Megaesofagul poate fi congenital si devine evident in timp scurt dupa intarcare, cand animalul consuma deja hrana solida, sau poate fi dobandita mai tarziu de-a lungul vietii. Afectiunea congenitala se datoreaza incompletei dezvoltari a nervilor de la acest nivel, vestea buna fiind ca odata cu cresterea dezvoltarea nervoasa se poate imbunatati. Astfel, prognosticul este mai favorabil pentru megaesofagul congenital decat pentru cel dobandit. Afectiunea poate fi secundara altor boli care pot provoca disfunctii neuromusculare sau poate fi o boala idiopatica (din cauze necunoscute).

Hipotiroidismul este adesea asociat cu megaesofagul. La cainii adulti testarea devine necesara in astfel de conditii, medicatia pentru tiroida fiind insuficienta pentru rezolvarea problemei. Alta cauza comuna ar fi miastenia gravis in care jonctiunea nerv-muschi este distrusa. Una dintre cauzele mai des intalnite se refera la obstructia esofagiana cu un obiect strain, alte cauze se refera la ingustarea canalului, cazuri de neoplazie (cancer), compresie de la mase adiacente din cavitatea toracica ca urmare a cresterii in volum a unor organe interne si care exercita presiune prin modificarea lor topografica ca exemplu fiind inima care poate creste in volum datorita unor defecte congenitale ale unor vase de sange.

Un element valoros de diagnosticare il reprezinta radiografierea animalului (nu este recomandata substanta de contrast administrata in prealabil – duce la inhalarea acesteia in pulmon). Totusi uneori radiografia cu substanta de contrast este singura modaliatate de a vedea aceasta afectiune. Aceasta ne atesta diagnosticul diferential intre o obstructie mecanica cu un corp strain sau o pneumonie de aspiratie.

Animalele afectate pot avea dificultati in a avea o nutritie adecvata, din cauza incapacitatii de a transporta alimentele in tractul gastro-intestinal. Ca un efect imediat pot dezvolta pneumonie secundara, regurgitare si aspiratia produselor alimentare in plaman, ducand la asa numita bronhopneumonie ab ingestis.

Megaesofagul se poate intalni atat la caini, cat si la pisici, dar mai frecvent la caini. Cainii predispusi ereditar la aceasta boala sunt cei din rasele wirehaired fox terrier, schnauzer pitic. Alte rase frecvent afectate sunt: ciobanescul german, setter irlandez, terra nova, schar-pei, golden retriver.

Semnele care duc la suspicionarea acestei boli sunt:

  • regurgitarea de apa si alimente
  • febra, tuse, salivatie
  • dificultate la inghitire, miros ihoros din gura
  • scadere in greutate, stare proasta de intretinere

Foarte importante sunt testele de diagnostic. Acestea pot include hemoleucograma completa, profil biochimic, sumar de urina, radiografie toracica.

Tratamentul pentru megaesofag este in functie de stadiul de evolutie existent. Se pot administra medicamente care redau motilitatea gastro-intestinala, terapie cu antibiotice si lichide (mai ales in cazurile de pneumonie secundara). Pentru hranirea animalului este indicat a se folosi un amestec semilichid sau terci mai usor de inghitit, iar pozitia de hranire optima sa fie in picioare, astfel gravitatia sa ajute la o mai usoara deplasare a alimentelor spre stomac.

Este foarte important sa urmati indicatiile medicului veterinar cu privire la modul de hranire si mai ales de a reduce riscurile de aspiratie a vomei in plamani.

Dr. Antonio Radulescu

Cardiomiopatia hipertrofica la feline (CHF)

Cardiomiopatia hipertrofica este cea mai frecventa boala cardiaca a pisicilor si se caracterizeaza prin hipertrofia miocardului in special a peretelui ventricular stang.

Boala primara are cauze necunoscute, suspectandu-se totusi o mutatie genetica cu caracter ereditar la anumite rase (Main Coon, Ragdol, Persana). Exista si boli in care apare o CHF secundara cum ar fi hipertiroidismul, hipertensiunea arteriala.

Boala se intalneste mai des la motani de varsata medie, dar poate fi intalnita practic si la femele, la orice varsta, manifestarile clinice fiind legate in mod direct de gradul de hipertrofie a miocardului, din acest motiv multe dintre pisicile afectate fiind asimptomatice.

Semnele clinice sunt variate, putand consta in tahipnee, oboseala la efort, edem pulmonar, epansament pleural, cianoza, trombembolie sau alteori anorexia si apatia pot fi singurele semne de boala. Sunt intalnite si cazuri mai rare de moarte subita in absenta oricarui alt semn clinic anterior.

Multe dintre pisicile cu CHF pot fi descoperite la un consult de rutina cand la ascultatia cardiaca se depisteaza un murmur sistolic sau un sunet de “gallop” diastolic, insa nu toate pisicile afectate pot prezenta aceste zgomote cardiace. Se poate intampla ca, uneori, primele semne de boala sa fie declansate de stresul de “cabinet” prin prezentarea pisicii la veterinar pentru cu totul alte afectiuni.

Diagnosticul de certitudine al bolii se pune prin coroborarea datelor furnizate de radiografia toracica, electrocardiografie si ecografia, aceasta din urma fiind si cea mai importanta.

Tratamentul se instituie in concordanta cu gravitatea semnelor clinice si rezultatul examenelor paraclinice, recomandandu-se evitarea starilor de stres si control periodic bianual la pisicile cu CHF asimptomatic si spitalizare si tratament complex adaptat gravitatii in cazul celor cu semne clinice evidente.

Dr. Marian Dorobantu