Herniile peritoneopleurale – Studiu de caz

Defectele diafragmatice congenitale care determină herniaperitoneopleurală sunt rare la câine și la pisică și au fost confundate cu masele pulmonare.

Aceste defecte apar atunci când septul transvers al pliurilor peritoneo-pleurale nu se dezvoltă și nu fuzionează pentru a forma o diafragmă completă. Defectele diafragmatice permit viscerelor abdominale să pătrundă încavitatea toracică, producând o hernie pleuroperitoneală.

La oameni, defectele diafragmatice au o incidență familială cu un mod de transmitere multifactorial. Defecte congenitale la câini au fost raportate în porțiunea musculară a diafragmei, la nivel dorsolateral și în porțiunea membranoasă diafragmatică asociată cu hernia ombilicală.

Semnele radiografice ale herniilor peritoneo-pleurale asociate defectelor diafragmatice sunt aceleași ca și în cazul herniilor diafragmatice traumatice. În cazul defectelor membranoase, ficatul (la câini) grăsimea falciformă (la pisici) sunt deplasate cranial, rămânând în toracele ventral, poziționare caudală și este adesea limitat la mediastin, deoarece membrana peritoneală și pleura sunt intacte.

Prezentare caz clinic:

Thomas, Felină-Persană, mascul, 2 ani, nesterilizat.

Prezentat cu respirație dispneică, predominant abdominală, respirație accentuată în cazul efortului sau stresului, mucoase roz-pal. La ascultație, zgomotele pulmonare absente în regiunea caudală toracală. Palpația abdominală evidențiază sensibilitate moderată la nivelul abdomenului cranial, fără modificări sesizabile la nivel abdominal caudal. Se intervine pentru stabilizarea pacientului, terapie de șoc si oxigenoterapie, stare clinică imbunătățită după aproximativ 30 de minute.

Suspiciune inițială – hernie diafragmatică traumatică. Din anamneză, se exclude posibilitatea unei traume, cu afectare secundară toracală.

În urma analizelor, se evidențiază valori moderat crescute ale transaminazelor hepatice, fără afectare renală, fără modificări hematologice prezente.

Secundar stabilizării clinice, se efectueaza radiografierea (Fig.1) și ecografierea (Fig. 2):

Semne radiografice: Discontinuitate în jumătatea ventrală diafragmatică (săgeata roșie), slabă evidențiere a siluetei cardiace, cu deplasare dorsală, compresiune traheală în treimea posterioară și la nivelul carinei sternale. Edem difuz la nivelul lobilor pulmonari caudali-model alveolar ce alternează cu model bronhiolar. Porțiunea pulmonară cranială slab evidențiată, radiotransparență moderată. Fără modificări secundare osoase la nivel toracal. La nivel abdominal, în aria de proiecție hepatică se evidențiază o formațiune circulară radio opacă (săgeata neagră), lobii hepatici deplasați dorsal, slabă evidențiere a regiunii fundice stomacale.

Diagnostic diferențial: Hernie diafragmatică, hernie peritoneo-pericardică, chist hepatic, formațiune tumorală.

Ecografiere: Hepatomegalie, zone focale anecogene și zone hiperecogene la nivel hepatic, ectazie vasculară. Formațiune anecogenă la nivel hepatic, perete hiperecogen, ce acționeaza ca o pernă transsonică la evidențierea cordului. Conținut izoecogen, celularitate moderată.

Se decide laparatomia exploratorie și o posibilă intervenție chirurgicală (Fig. 3,4,5,6)

Postoperator, fluidoterapie agresivă, oxigenoterapie și supraveghere continuă.